Zona ofera oportunitati de vizitare a unor obiective turistice situate in localitati ,pe o raza nu mult mai mare de 100 km,imbinand odihna si relaxarea in natura cu turismul activ.
Distante fata de locuri de interes:
Lepsa-Focsani-85 km,timp 1h;
Lepsa -Brasov-107 km,timp 1h si 30 minute;
Lepsa -Tg.Secuiesc-48 km,timp 43 minute;
Lepsa-Tusnad-90 km,timp 1h si 30 minute;
Lepsa-Sf.Gheorghe-83 km,timp 1 h si 12 minute;
Lepsa-Covasna-61 km,timp 1h si 5 minute;
Lepsa-Miercurea Ciuc-109 km,timp 1 h si 46 minute;
Lepsa-Balvanyos-68 km,timp 1h si 27 minute;
Atracții în zonă
Munții Vrancei
Situati în curbura lantului carpatic, la rãsucirea dintre Moldova, Muntenia si Transilvania, Muntii Vrancei pãstreazã încã un caracter virgin, sãlbatic, dovadã fiind atât pãstrarea folclorului traditional cât si abundenta animalelor sãlbatice, mai ales a ursului brun.
Apartin Carpatilor Orientali si laolaltã cu Muntii Bretcului si Muntii Buzãului alcãtuiesc sectorul estic, mãrginit de depresiunea intramontanã a Brasovului la nord, de Subcarpatii Curburii la est si de valea carpaticã a Buzãului la sud-vest.
Istoria geologicã a Muntilor Vrancei se întinde pe parcursul a 140 milioane de ani, de la finele mezozoicului pânã în prezent. Datã fiind apartenenta la Carpatii Orientali structura dominantã este cea de flish, dispusã în douã perioade diferite cronologic. Se individualizeazã flishul cretacic (mai vechi si dispus la baza cuverturii sedimentare) si flishul paleogen. Formatiunile geologice sunt afectate sensibil de deformãri tectonice : falii, etc. Unele linii de fracturi se evidentiazã în peisaj prin povârnisuri ori abrupturi care mãrginesc creste propriu-zise.
Ca înãltime Muntii Vrancei culmineazã cu vf.Goru la 1785m. Nivelul mediu este de 1500m desi putine vârfuri trec de 1700m altitudine: vf.Lãcãuti (1777m), Arnisoara (1725m) si Giurgiu (1721m).
Temperatura medie anualã este între 2 si 4°C, mediile lunii celei mai calde oscilând între 14-16° C. În luna ianuarie temperaturile medii coboarã de la -2 la mai putin de -6°C pe culmile cele mai înalte. Durata medie de strãlucire a soarelui este de 80 zile pe an. Iarna gerurile pãtrunzãtoare nu au persistentã îndelungatã si zãpada începe sã se depunã la sfârsitul lui octombrie-începutul lui noiembrie. Existã pericolul producerii avalanselor în Masivul Coza, pe valea Tisitei si pe valea Nãrujei.
Pãdurile adãpostesc o faunã variatã : cocosul de munte, acvila de stâncã, acvila tipãtoare, cerbul, ursul, mistretul, râsul, jderul, lupul. În masivele joase se întâlneste si vulpea, viezurele, pisica sãlbaticã, iepurele comun, iepurele de vizuinã si capra rosie. Muntii Vrancei au fost repopulat cu capra neagra fiind întâlnite pe valea Tisitei.
Rezervatiile naturale din Muntii Vrancei sunt:
• Rezervatia forestierã Lepsa-Zboina
• Rezervatia forestierã si geologicã cheile Tisitei
• Rezervatia geologicã si de peisaj cascada Putnei.
Una din cele mai atractive zone turistice este statiunea Soveja si împrejurimile ei. Pe lângã frumusetea naturii zona este plinã de istorie. Amintim pe Mos Ion Roatã, tãranul cu desãvârsire sãrac din Câmpeni, ales în divanul ad-hoc al Moldovei; monumentele dedicate primului rãzboi mondial : Mausoleele din Mãrãsesti, Mãrãsti, Soveja; monumentul Ecaterinei Teodoroiu de la iesirea din Strãoani, etc.
Cascada Putnei
este situata in apropierea localitatii Lepsa din judetul Vrancea.
Cascada Putnei a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate si primele amenajari pentru vizitare. Are o lungime de aproximativ 80 de metri, iar apa se strange intr-un lac cu adancimea de aproximativ 12 metri. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Raul Putna isi duce cursul serpuit pana la iesirea din munti, traversand faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau formatiuni cu duritate mai mica), sculptand un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o ca urmare a miscarilor tectonice si o albie actuala caracteristica de o succesiune de trepte si marmite.
Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) este o arie protejata de interes national, rezervatie naturala de tip geologic si peisagistic.
Importanta Cascadei Putnei consta in caracterul peisagistic si hidromorfologic datorat atat cascadei actuale, cat si cascadei parasite, ramasa suspendata pe malul stang, deasupra Putnei, la cca 250 metri in aval de actuala cascada, in urma proceselor tectonice. Atunci o portiune din patul vechii albii s-a prabusit, iar vechiul curs a fost deviat pe albia actuala.
Mănăstirea Lepșa
este situata in satul Lepsa, comuna Tulnici, judetul Vrancea. Aceasta a fost ctitorita in jurul anului 1774, cand un ucenic al cuviosului Paisie de la Neamt, monahul Kipsa a hotarat sa infiinteze o asezare monahala pe malul Putnei.
In anul 1929 aici a izbucnit un incendiu devastator biserica si celelalte constructii fiind distruse. Toate icoanele au pierit in mijlocul flacarilor, cu exceptia uneia. Icoana Sfantului Nicolae, pictata in secolul al XVII-lea, se afla in chilia staretului cand nenorocirea a lovit obstea si, ca prin miracol, a scapat nevatamata.
In perioada comunista manastirea dispare ca asezamant monahal, urmand sa intre inapoi in circuit in anul 1990.
Manastirea Lepsa constituie un punct de atractie turistica al localitatii Lepsa, in incinta sa aflandu-se Schitul Lepsa, important obiectiv de patrimoniu cultural.
Păstrăvăria Lepșa
este un obiectiv turistic situat in judetul Vrancea, satul Lepsa.
Unitatea, infiintata in anul 1955, are o capacitate de 10 tone de pastravi pentru consum si repopulare ape, iar exemplarele crescute aici sunt vandute restaurantelor importante din intreaga tara.
Pastravaria Lepsa detine 19 bazine si o maternitate, unde sunt tinuti puietii de pastrav. In ultimii ani, cantitatea de peste crescuta la aceasta unitate, a inceput sa fie insuficienta, din cauza cererii ridicate din partea pensiunilor din zona.
Rezervația naturală Tisita
este asezata in bazinul hidrografic mijlociu si inferior al paraurilor Tisita Mica si Tisita Mare din judetul Vrancea, in localitatea Lepsa.
Rezervatia are caracter mixt si adaposteste un tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice si ansambluri peisagistice unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica.
Aici vietuiesc specii de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice si endemic carpatice.
Vaile au aspectul unui canion.
Rezervația naturală Lepșa-Zboina
se afla in bazinul superior al Paraului Lepsa, langa localitatea Lepsa, judetul Vrancea si a fost infiintata pentru a conserva arealul de arborete forestiere de tip fundamental ce detin varste cuprinse intre 100 si 200 ani.
Flora prezenta aici este si ea de o deosebita importanta mai ales prin faptul ca datorita conditiilor stationale deosebite este foarte bogata in specii endemice.
Relieful este format din creste secundare, sei si vai adanci, cu povarnisuri abrupte care fragmenteaza versantul sud-vestic al Muntilor Zboina Neagra si Zboina Verde.
Culmea Zboina provine din fragmentarea platformei de eroziune de 1300 metri iar diferenta de altitudine dintre paraul Lepsa si inaltimea maxima a crestei este de aproape 700 metri.
Mănăstirea Soveja
a fost construita in anul 1645 de catre Matei Basarab, cu ocazia impacarii acestuia cu Vasile Lupu.
Cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Dobromirna, Soveja este situata la 80 km de Focsani, in statiunea balenoclimaterica cu acelasi nume, intr-o zona frumoasa de pe Valea Susitei.
In anul 1846, aici a fost surghiunit scriitorul Alecu Russo pentru unele aluzii nepotrivite in piesa “Jignicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National”.
Mai tarziu acesta va descoperi cunoscuta balada Miorita.
Rezervația Naturală Râpa Roșie
este situata pe un sector al versantului drept al Putnei, in aval de confluenta cu Paraul Coza, in apropierea satului Coza, comuna Tulnici.
Pe o suprafata de 49,6 ha, rezervatia cuprinde microforme efemere de tipul ograselor, microcanioanelor, turnurilor, palniilor si avenelor sufozionale care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst. In scopul prevenirii alunecarilor de teren si a eroziunii solului au fost efectuate plantatii de protectie.
Casa Babei Vrâncioaia
este situata in localitatea Barsesti, judetul Vrancea.
Baba Vrancioaia a ramas in istorie in urma unei legende. Aceasta i-a oferit adapost si masa domnitorului Stefan cel mare, nestiind initial cine este. L-a recunoscut insa dupa straiele scumpe, asa ca batrana a plecat peste vai si dealuri si i-a strans pe cei sapte feciori ai ei, poruncindu-le sa dea chemare catre toti vrancenii, facand o armata pentru voievod. A doua zi, cand s-a trezit domnul Moldovei a vazut osteni cata frunza si iarba, toti asteptand chemarea la lupta. Dupa ce i-a invins pe turci cu ajutorul vrancenilor, fiecare dintre cei sapte feciori a primit cate un munte cu un sat. Numele satelor provin de la numele feciorilor Babei Vrancioaia.
Localnicii au ridicat la inceputul secolului trecut o casa micuta din barne, in care au deschis un muzeu in amintirea flacailor si a mamei acestora, baba Vrancioaia.
Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare
se afla in localitatea Barsesti, judetul Vrancea si este inscris pe lista monumentelor istorice.
Monumentul a fost ridicat cu ocazia implinirii a 400 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare, in anul 1904, pe dealul Barsestilor. Forma monumentului este de obelisc incununat de crucea credintei crestine omagiind personalitatea domnului.
Pe o latura a monumentului este inscriptionat: Stefan cel Mare voievodul Moldovei dupe 400 ani de la moartea sa. Prinos de admiratie si de recunostinta din partea vrancenilor in 2 iulie 1904.
Rezervația Naturală Pârâul Bozu
este situata in zona localitatii Prisaca, judetul Vrancea.
Rezervatia are caracter paleontologic, importanta stiintifica deosebita fiind data de abundenta de mecanoglife (urme de picaturi de ploaie, de valuri si ale curentilor turbizi de suprafata) si ichnoglife (amprente ale pasilor vietuitoarelor), apartinand unor specii de vertebrate si de nevertebrate, dintre care cele mai importante sunt urmele de pasi de pasari acvatice si mamifere.
Rezervatia naturala Alghena este situata in arealul localitatii Vrancioaia, judetul Vrancea.
Aceasta are forma literei U.
In versantul stang al vaii apare la zi un masiv de sare, modelat de agentii meteorici, dand nastere unui relief specific.
Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu.
Vila Bradul *** – Lepsa, judetul Vrancea