Rezervația naturală Focul Viu
-situata pe versantul drept al Milcovului, in spatiul localitatii Andreiasu de Jos, ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila;
-declarata rezervatie naturala inca din 1967;
-are o suprafata de 37,8 ha;
-structura geologica este reprezentata de falia Casin – Bisoca, prin ale carei fracturi profunde hidrocarburile gazoase ies la suprafata si se aprind spontan, cu flacari inalte de pana la 30 cm.
Rezervația naturală Tișița
-situata la aproximativ 5 km de localitatea Lepsa, in bazinul hidrografic mijlociu si inferior al paraurilor Tisita Mica si Tisita Mare;
-rezervatie de tip mixt;
-inglobeaza un imens tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice si ansambluri peisagistice, unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica;
-exista o serie de specii de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice si endemic carpatice;
-vaile sculptate sunt inguste si adanci de 500-600 m, avand un aspect de canion.
Rezervația naturală Lepșa-Zboina
-situata pe un sector al versantului stang din bazinul superior al Paraului Lepsa, judetul Vrancea;
-este rezervatie forestiera;
-in cadrul rezervatiei se gasesc arboreturi forestiere de tip fundamental, cu varste cuprinse intre 100 si 200 ani si o flora bogata in specii endemice;
-relieful este format din creste secundare, sei si vai adanci, cu povarnisuri abrupte.
Rezervația naturală Râpa Roșie
-este situata pe un sector al versantului drept al Putnei in aval de confluenta cu Paraul Coza;
-adaposteste microforme efemere de tipul ogaselor, microcanioanelor, turnurilor, palniilor si avenelor sufozionale, care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst.
Rezervația naturală Groapa cu Pini
-situata pe un sector al versantului stang, in cursul superior al Paraului Coza;
-accesul se poate face pe drumul care urmareste Valea Paraului Coza, continuat cu poteca din lungul albiei sau pe drumul forestier de pe Valea Paraului Alunu, din care se desprinde catre dreapta un drum forestier pe dealul Zmeuris, in imediata apropiere a cantonului Alunul;
-conserva elemente de paleontologie si de peisaj;
-de o frumusete deosebita sunt si structurile geologice, prin jocul de culori galben-cenusii-roscate, legate genetic de straturile de Tisaru inferioare si superioare, Burdigalian si Badenian, prezentand numeroase si variate urme de fauna fosila.
Rezervația naturală Strâmtura Coza
-situata in apropierea satului Coza, comuna Tulnici, judetul Vrancea;
-este rezervatie de tip geomorfologic si peisagistic;
-structura geologica complexa, falierea stratelor si eroziunea de suprafata pun in evidenta succesiuni litologice divers colorate, de o mare frumusete peisagistica.
Rezervația naturală Căldările Zăbalei
-situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Zarna;
-conserva peisajul complex definit de Zabala, aspectele geomorfologice deosebite ale albiei Zabalei sculptate in pachete compacte de gresii si asociatiile floristice si faunistice de valoare stiintifica ale zonei;
-este arie protejata de tip mixt, conservand elemente de hidrogeomorfologice, forestiere, floristice, faunistice si de peisaj;
-zona este remarcabila datorita hidrogeomorfologiei deosebite a albiei Parului Zabala, cu renumitele marmite de evorsiune de fund suspendate, sculptate in pachete de gresii masive, cunoscute sub denumirea de „Caldari”, pentru padurile deosebite de aici si nu in ultimul rand pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in acest perimetru;
-rezervatia naturala Caldarile Zabalei este sit Natura 2000, desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, statut justificat de existenta a numeroase habitate caracterizate de favorabilitate ridicata pentru carnivorele mari.
Rezervația naturală Lacul Negru
-situata pe versantul sud-estic al Dealului Negru, ocupand sectorul superior al bazinului hidrografic al paraului Lacului Negru;
-lacul este amplasat la o altitudine de peste 1.200 m si este cunoscut si sub numele „lacul cu plamana”, plamana fiind o frunza de 10-12 cm lungime si 5-6 cm latime, care nu creste inalta si acopera in palcuri suprafata stratului de muschi, cunoscuta de localnici ca fiind benefica pentru tratarea bolilor pulmonare;
-rezervatie naturala de tip mixt;
-se remarca prin turbaria activa care-i acopera jumatate din luciul de apa;
-in cadrul ei se regasesc numeroase specii de flora si fauna endemice sau de interes comunitar, precum: roua cerului, plamana, bumbacarita, tritonul de munte, salamandra.
Rezervația naturală Cascada Mișina
-situata in bazinul superior al paraului Misina;
-are o cadere de apa de aproximativ 12 m;
-cunoscuta si sub numele de „Cascada Boului”;
-din punct de vedere floristic, aici au fost identificate 122 specii de plante superioare a caror pondere, dupa originea fitogeografica, este asemanatoare cu aceea intalnita in ariile protejate invecinate, din Cheile Narujei: specii eurasiatice – 40 % , europene – 39 %, cosmopolite – 11 %, circumpolare – 6 %, si endemice – 4 %;
-habitatele forestiere specifice acestui etaj sunt: padurile de tip Asperulo-Fagetum, padurile de tip Luzulo-Fagetum si padurile acidofile cu Picea;
-acestea adapostesc, pe langa numeroasele specii de flora si fauna de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx.
Rezervația naturală Pădurea Verdele
-situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Misina;
-in covorul ierbos au fost identificate aproximativ 200 de specii de plante superioare cu diverse origini fitogeografice;
-un interes deosebit il prezinta si habitatele forestiere specifice acestui etaj, paduri de tip Asperulo-Fagetum, Luzulo-Fagetum si paduri acidofile cu Picea, care adapostesc, pe langa numeroasele specii de flora si fauna de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup) si Lynx lynx (ras).
Rezervația naturală Muntele Goru
-situata in zona Varfului Goru, ocupand versantul vestic al masivului, respectiv bazinele hidrografice Paraul Rozelor, Paraul Cotit si Paraul Afinisu;
-ocupa o mare parte din etajul padurilor boreale si aproape tot etajul subalpin al Muntelui Goru;
-este o rezervatie de tip geomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj;
-obiectivul central ocrotit de aceasta arie protejata este vegetatia caracteristica etajului subalpin, componenta principala fiind unicul jnepenis din Muntii Vrancei, precum si alte numeroase specii de plante si animale endemice sau rare.
Rezervația naturală Poiana Muntioru
-situata in sectorul sudic al Muntilor Vrancei, judetul Vrancea;
-ocupa o suprafata de 22 ha in extravilanul comunei Vintileasca, intr-un areal folosit de localnici ca faneata si pasune; se suprapune peste o faneata impadurita bogata in specii de orhidee;
-vegetatia ierboasa abundenta si caracteristicile arboretului din vecinatate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate si carnivore mari;
-face parte din Reteaua Ecologica Locala pentru Protectia Carnivorelor.
Rezervația naturală Lunca Siretului
-include doua areale distincte individualizate in trupuri de padure de lunca-Padurea Neagra si Padurea Dumbravita;
-Padurea Neagra este situata la nordul localitatii Radulesti, fiind inconjurata de terenuri arabile;se caracterizeaza printr-un microrelief format din terase aluvionare joase grinduri si conuri de dejectie laterala, microdepresiuni cu apa stagnata, dintre care unele sunt brate parasite ale Siretului, rezultate prin deplasarea albiei minore a acestuia spre est;
-Padurea Dumbravita este strabatut in nord de Putna, iar in zona mediana de DN 23 Focsani – Braila;
-ambele paduri reprezinta un important areal de refugiu al pasarilor pe parcursul intregului an si in timpul pasajelor de migratii.
Rezervația naturală Reghiu-Scruntar
-se afla situata pe ambele maluri ale raului Milcov;
-arie protejata de tip mixt (geologica, paleontologica, botanica, peisaj);
-peisajul reflecta un relief ruiniform, a carui valoare stiintifica se amplifica prin existenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena.
Rezervația naturală Pădurea Cenaru
-este situata in zona varfurilor Cenaru, Garbova, pe un sector al versantului drept al Paraului Milcov;
-in areal se remarca asociatii fitogeografice deosebite, peste 370 de specii de plante, 980 exemplare de tisa, element atlantic central european, monument al naturii;
-adaposteste si exemplare care inregistreaza pana la 18 m inaltime si varste de pana la 200 ani.
Rezervația naturală Pădurea Dălhăuți
-situata in vecinatatea schitului Dalhauti, judetul Vrancea;
-este considerata a fi la limita de tranzitie dintre silvostepa si subzona stejarului, in care patrunde subzona fagului, aria protejata prezerva asociatii vegetale deosebite;
-din punct de vedere floristic apartine regiunii euro – siberiene precum si provinciei balcano – moesicsa si ponto – sarmatica, intalnindu-se un adevarat mozaic vegetal in care se regasesc peste 400 de specii de plante superioare.
Parcul natural Putna din Vrancea
-se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei;
-are o suprafata de 38.204 ha, ocupand 41.32 % din suprafata Muntilor Vrancei;
-adaposteste, pe langa cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx;
-lista floristica cuprinde 636 de specii fanerogame;
-peisajul este dominat de elementele eurasiatice, circumpolare si alpine;
-zona este renumita si prin speciile aflate pe lista rosie a plantelor vasculare: papucul doamnei, jneapanul, arborele de tisa, bulbucii de munte, floarea de colt, precum si existenta a numeroase specii endemice.
Cascada Putnei
-situata in apropierea localitatii Lepsa;
-arie protejata de tip mixt;
-are o suprafata de 10 ha, o lungime de 76 de m, iar lacul in care se strange apa acesteia are o adancime de aproximativ 12 m;
-la iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), sculptand un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o ca urmare a miscarilor tectonice si o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite.
