Obiective naturale în județul Suceava

Cheile Lucavei

situate in versantul estic al Obcinei Mestestecanis, pe drumul ce duce la Lucina, intre muntii Stirbul (1.477 m) la nord si Gaina (1.455 m) la sud, pe valea Lucavei, afluent al raului Moldova, pe raza administrativa a comunei Moldova – Sulita;
se intind pe o suprafata: 33 ha;
rezervatie geologica si morfologica;
pe stancarisul din Cheile Lucavei creste floarea de colt, monument al naturii;
gasim aici un izvor de apa sulfuroasa buna de baut;
latimea cheilor ajunge si pana la 8 m, iar peretii masoara circa 75 m inaltime si sunt neregulati;
in zona se mai pot vizita herghelia de cai hutului de la Lucina si Rezervatia Tinovul Gaina-Lucina.

Cheile Zugreni

situate in valea Bistritei, la sudul masivului Rarau-Giumalau, pe raza satului Crucea, comuna Dorna Arini;
strabatute de DN 17 B Vatra Dornei – Piatra Neamt;
reprezinta cel mai impresionant sector al cursului raului Bistrita;
se intind pe o suprafata de 314 ha si au 4 km lungime; latimea cheilor este de 150-200 m;
rezervatie geologica si morfologica (150 ha), care se intinde si in versantul drept al raului, pana in Varful Pietrosul Bistritei;
gasim vegetatie de interes comunitar, cea mai mare importanta avand-o floarea de colt, monument al naturii; se remarca, de asemenea, Pietrosia levitomentosa (vulturica pietroasa), o planta unicat in lume;
sunt taiate in sisturi cristaline, intre care si calcare cristaline reliefate din versantii foarte abrupti, dar nu verticali; acestia au 200-300 m inaltime si prezinta forme bizare, ce poarta denumiri precum: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscatei, Stanca Coifului;
raul insasi prezinta repezisuri, vartejuri, ochiuri adanci de 12-15 m, ce adauga un plus de frumusete rezervatiei;
se poate practica pescuitul sportiv; specii intalnite: pastrav, clean, mreana, scobar si mai ales lostrita;
cam pe la mijlocul cheilor se afla cabana turistica Zugreni, amplasata pe o insula inconjurata de raul Bistrita, de la care se pot face excursii pe trasee marcate: la cabana Giumalau (marcaj punct albastru) si la hotelul alpin Rarau (triunghi rosu), precum si pe poteci fara marcaj pana pe Varful Pietrosul Bistritei, cel mai inalt varf din partea de nord al Muntilor Bistritei.

Cheile Moara Dracului din Rarău

situate in versantul estic al masivului Rarau, pe valea Moara Dracului, afluent al raului Valea Caselor, pe raza municipiului Campulung Moldovenesc;
de la iesirea din Campulung spre Suceava se desprinde spre sud un drum pietruit, care urca pe Paraul Caselor si apoi pe afluentul vestic al acestuia, Moara Dracului; dupa circa 5 km, valea se ingusteaza brusc si se intra in chei, dincolo de care continua o carare marcata cu „cruce rosie”, pana la Cabana Rarau;
se intind pe o suprafata de 1,3 ha;
ating o lungime de 60-70 m si sunt foarte inguste, de 4-5 m;
prezinta doua sectoare, cel aval, lung de circa 60 m, cel amonte de circa 30 m;
peretii prezinta surplombe si scobituri de marmite, marturie a genezei lor, partial subteran, ca niste galerii de pestera cu tavanul acum prabusit;
vegetatia cuprinde molid, brad, mesteacan, plop tremurator, diverse specii de salcii si un exemplar de tisa, urechelnita, clopotei, usturoiul salbatec de munte; se intalneste, de asemenea, floarea de colt, monument al naturii;
fauna de mamifere este bogata: cerb carpatin, vulpe, lup si ras;
reprezinta unul dintre cele mai frumoase trasee care urca spre Varful Rarau si spre Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, Piatra Zimbrului, Piatra Buhii, Pestera Liliecilor etc.; pe drum exista un interesant turn de stanca, „Piatra Ioanei”, iar mai sus de Moara Dracului sunt Pietrele Arse si Popii Raraului;
rezervatie geologica si morfologica, monument al naturii.

Rezervația naturală 12 Apostoli

situata in Muntii Calimani, pe creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani, peste culmile Tamau si pietrele Rosii, spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei, pe raza comunei Dorna Candreni;
accesul se poate face din localitatea Gura Haitii (marcaj punct albastru 5 km, 2 ore), din Poiana Negrii (marcaj punct albastru, 11 km, 4-5 ore) sau din Vatra Dornei (traseu de creasta, marcaj triunghi albastru apoi punct rosu, 9 ore);
ocupa o suprafata de 200 ha;
face parte din Parcul National Calimani;
rezervatie peisagistica, protejand 12 stanci cu sculpturi spectaculoase;
activitatea vulcanica si ulterior a agentilor externi a dus la crearea acestor forme stancoase deosebite, care au inspirat atat folclorul local, cat si cultul religios ortodox;
istoricul Nicolae Densusianu sustine ca ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi, care au trait pe aceste meleaguri si care le-au ridicat in cinstea unor zeitati;
exista mai multe astfel de grupe de stanci, in care sunt scluptate turnuri, obeliscuri, piloni, si forme fantastice ce aduc cu figuri umane sau animale, pe creasta Tamau – Lucaciu, vizibile de la departare si botezate, de exemplu, Dragonii, Cetatea, Gusterul, Nefertiti etc.;
grupul denumit „12 Apostoli” e cel mai reprezentativ si aici gasim denumiri precum Mosul, Maresalul, Mucenicul, Poarta Harlei; atrage atentia Mosul, care are mai multe ,”fete”, orientate spre cele trei carari care duc la el: o fata lata brahicefala spre est, un cap mic cu frunte ingusta si barba ascutita spre nord si o fata mai alungita, ingusta, de tip dolicocefal, spre sud;
jnepenisurile si ienuperetele de pe versantul vestic adapostesc un interesant monument al naturii – cocosul de mesteacan.

Rezervația naturală Jnepenisul cu Pinus cembra

situata in caldera Muntilor Calimani, la obarsia vaii Neagra Sarului, sub Varful Rachitis, pe raza comunei Saru Dornei;
accesul se poate face pe DN 17B din Vatra Dornei spre Piatra Neamt, cca. 4 km, apoi la dreapta pe soseaua asfaltata ce duce la colonia Gura Haitii si in continuare pana pe creasta masivului;
ocupa o suprafata de 384,2 ha;
inclusa in Parcul National Calimani;
rezervatie forestiera;
caracteristica acestei rezervatii este arboretul natural in amestec intim de molid si zambru (Pinus cembra), unic in tara si foarte rar in Europa; au fost inventariate peste 7.000 exemplare de zambrii, ceea ce este exceptional;
la limita superioara a padurii apare jneapanul, descris pentru prima data in literatura in Muntii Calimani; padurea de molid si jnepenisul de deasupra ei a fost evidentiata ca un biotop special;
de asemenea, gasim aici un arbust ocrotit, smandarul, care coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in lunile iulie-august;
fauna cuprinde cerbi carpatini, lupi, vulpi, rasi, jderi, cocosul de munte, iar avifauna este reprezentata de acvila de munte, acvila mica tipatoare, corb, alunar.

Rezervația naturală Codrul secular Giumalău

situat in versantul vestic al masivului Giumalau, intre 1.230-1.680 m altitudine, pe raza comunei Pojorata;
accesul cel mai facil este din satul Valea Putnei, pe paraul Putna Mare si Sterparul, cca. 14 km; drumul de creasta prin Varful Alunu si Varful Stegile este marcat cu punct albastru si coboara spre vest in bazinul de izvoare ale raului Putna; se poate ajunge in rezervatie si din Valea Bistritei, din comuna Rusca, pe Valea Rusca, urmarind marcajul punct rosu sau de la cabana Zugreni, pe Piciorul Tepuselor, pe marcajul punct albastru, iar de la Hotelul Rarau pe creasta, pana in Varful Giumalau, pe marcaj banda rosie;
ocupa o suprafata de 309,50 ha;
rezervatie forestiera;
la limita superioara este marcata in goluri de munte prin varfurile Sapele (1.427 m), Ciungi (1.521 m), Stegele (1.630m) si Giumalau (1.857 m), ultimul fiind si cel mai inalt varf din Bucovina;
este o padure pura de molid, cu exemplare de peste 130 ani; sporadic mai apare scorusorul, paltinul de munte, plopul tremurator, diferite salcii, dar si specii floristice rare (clopotei, degetarutul, cretisoare); in zona subalpina predomina ienuparul si jneapanul;
fauna specifica: cerbul carpatin, mistretul, ursul, lupul, vulpea, rasul, pisica salbatica, jderul, veverita; avifauna cuprinde cocosul de munte, sitarul, sorecarul, gaita, cotofana, ciocanitoarea mare, corbul.

Rezervația naturală Pietrele Doamnei Rarău

situata pe creasta Masivului Rarau, in raza administrativa a comunei Crucea, municipiul Campulung Moldovenesc;
accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc (drumul urmareste Valea Izvorul Alb, ce urca pe creasta Raraului, unde se afla Cabana ,,Rarau”, la altitudinea de 1.538 m, 14 km pentru autovehicule, 3-4 ore pe jos, marcaj punct rosu; apoi inca o poteca de aproximativ 1 km, sau pe valea Caselor, prin rezervatia Moara Dracului, marcaj cruce rosie), fie prin localitatile Pojorata (17 km pe Colbu, marcaj cruce galbena, urmat de banda rosie), Chiril (drum auto ingust, cu piciorul 3 ore, marcaj punct albastru), Mestecanis sau Slatioara;
rezervatie geologica si morfologica, monument al naturii;
ocupa o suprafata de 970,5 ha (in care este inclusa si rezervatia Pestera Liliecilor);
formatiune geologica foarte spectaculoasa morfologic, martor important al trecutului geologic; gasim aici calcare masive cu incrustatii de corali, amoniti si alge marine, elemente care formau vechi recifuri ce au crescut in marea cretacica, acum 140 milioane de ani;
la fel ca si Pietrele Doamnei, Pestera Liliecilor, aflata in perimetrul rezervatiei, pe povarnisul sudic, se afla tot in calcare recifale cretacice; mai intalnim si masivul Piatra Zimbrului, lung de 600 m si inalt de 100 m;
Pietrele Doamnei ating altitudinea de 1.647 m, iar varful cel mai inalt al masivului, format tot din calcare recifale, are 1.651 m;
specia forestiera predominanta este molidul, dar diseminat mai apar salcia si scorusul; vegetatia ierbacee cuprinde numeroase endemisme carpatice precum: micsandra salbatica, galbeneaua de munte, sor cu frate, cimbrisorul, muscatul dracului, breabanul etc; pe tancuri si abrupturi calcaroase creste floarea de colt, a carei culegere este interzisa, fiind declarata monument botanic al naturii;
conform unei legende, denumirea stancilor provine de pe vremea lui Petru Rares, care gasise aici un adapost sigur pentru familie, iar doamna, sotia sa, se urca deseori pe stanci, scrutand cu privirea zarile, in asteptarea sotului; o alta istorie a locului povesteste ca domnitorul si-ar fi ascuns familia si o parte din avere intr-o pestera de pe culmile Raraului, iar atunci cand tatarii au incercat sa patrunda, o gramada de bolovani s-a prabusit asupra lor, ingropandu-i; familia domneasca a scapat, insa bogatiile au ramas inchise pentru totdeauna in maruntaiele pamantului.

Rezervația naturală Pădurea de fagi de la Dragomirna

situata in Podisul Sucevei, subunitatea Podisul Dragomirnei, la nord de orasul Suceava, pe raza comunei Mitocu Dragomirnei;
exista doua posibilitati de acces din Suceava: fie pe drumul comunal asfaltat prin comuna Mitocu Dragomirnei, la Manastirea Dragomirna, apoi pe drum de padure pana la rezervatie (11 km), fie pe DN 2, spre orasul Siret, 6 km, si apoi la dreapta pe drumul comunal prin comuna Patrauti, pe langa Rezervatia forestiera Crujana, la Manastirea Dragomirna si apoi la rezervatie (14 km);
ocupa o suprafata de 134,8 ha;
rezervatie forestiera ce protejeaza fagetul secular natural in proportie de 97%, de varsta cuprinsa intre 90 si 110 ani;
mai intalnim: molid, pin silvestru, stejar, paltin si frasin;
arborii au diametre de 35-56 cm si inaltimi de 35-40 m.

Rezervația naturală Tinovul Găina-Lucina

situata in Obcina Mestecanis, in mica depresiune Lucina de sub varfurile Chitca Mare si Mica, pe raza localitatii Moldova – Sulita;
localizat la o altitudine de 1.200 m, pe paraiasul Bilcani, afluent al vaii Lucava;
accesul se face din localitatea Moldova-Sulita, pe raul Lucava in sus, prin Cheile Lucavei, se urca in catunul Lucina; tinovul e la 2 km distanta;
ocupa o suprafata de 1 ha;
rezervatie botanica;
partial impadurit, arborele dominant fiind pinul silvestru in amestec cu mesteceni si elementul boreal, mesteacanul pitic; mai intalnim merisorul, afinul negru si salcia de mlastina;
greu de strabatut, mai ales pe timp umed;
fauna este cea specifica zonelor montane: cerbul carpatin, capriorul, mistretul, rasul, ursul, lupul, jderul, iar avifauna este reprezedntata de vinderelul rosu, acvila de munte, gaita, corbul;
aici au fost descoperite si trei specii de fluturi noi pentru fauna tarii, considerate ca mari raritati;
in localitatea Lucina se poate vizita celebra herghelie de cai hutuli.

Rezervația naturală Tinovul Poiana Stampei

situata in Depresiunea Dornelor, sub Pasul Tihuta, pe raza localitatii Poiana Stampei, la 20 km de Vatra Dornei;
denumita si „Tinovul Mare”, rezervatia poate fi vizitata gratie unui pod din lemn de 900 m lungime, ce face posibila traversarea mlastinii;
ocupa o suprafata de 681,89 ha;
este cea mai mare rezervatie de mlastina de turba din Romania, monument al naturii;
vegetatia cuprinde: pin silvestru, mesteacan pufos, plop, molid, scorus, merisor, afin, rachitea; vegetatia ierboasa este relativ saraca, intalnind mai frecvent speciile: feriga, ruginarea, galbasoara de turbarie, curechiul de munte, bumbacarita, trestia de turba etc.;
fauna este deosebit de interesanta, pentru ca, in afara speciilor comune de mamifere ale zonei (urs, lup, vulpe, jder etc.), isi mai gasesc loc de refugiu unele relicte cu un areal foarte indepartat in Groenlanda, Scotia si Extremul Orient, cum sunt rotiferele Dinocharis intermedia, Elosa woralli, Lecane ploenesis, Morulina gigantea sau tardigradul Macrobiotus dubius, necunoscut in Europa centrala si sudica.

Rezervația naturală Răchitișul Mare

situata pe dealul Rachitisul Mare, in versantul estic al Obcinei Mestecanis, intre paraiele Tatarca Mare si Tatarca Mica, aproape de confluenta acestora cu raul Darmoxa, pe raza satului Benea, comuna Moldova-Sulita;
localizata la 1.000-1.260 m altitudine;
ocupa o suprafata de 116,4 ha;
rezervatie botanica ce protejeaza relictului glaciar de mare valoare floristica si foarte rar in flora Romaniei, strugurele ursului, planta declarata monument al naturii; se spune ca are proprietati curative in afectiunile renale;
la poalele dealului s-a instalat un strat de muschi cu multa roua cerului – Drosera rotundifolia, care este o planta carnivora;
se mai intalnesc: pinul silvestru, molidul si mesteacanul comun, merisorul, afinul, rachitele, gusa porumbelului, trestia de camp, clopotelul, garoafa de munte.

Rezervația naturală Fânețele montane Todirescu

situata in masivul Rarau, deasupra Codrului secular Slatioara, pe versantul estic al muntelui Todirescu, ce se desface din Varful Raraului spre sud-est, pe raza administrativa a satului Slatioara, comuna Stulpicani;
ocupa o suprafata de 38,1 ha;
rezervatie botanica;
pasune alpina cu o bogata flora montana, cu specii de plante mai rare, precum: usturoiul siberian, svertia si ghintura, barcoace si urechelnita; mai intalnim arnica, margareta, vineteaua, clopotelul, omagul, clocotisul, bulbucul etc.;
fauna este reprezentata de numeroase animale de munte, precum ursul carpatin, rasul, cerbul carpatin, veverita si cocosul de munte; de asemenea, aici au fost descoperite doua specii de fluturi noi pentru tara noastra.

Parcul Național Călimani

situat in partea nordica a Carpatilor Orientali, intinzandu-se pe teritoriul a patru judete: Suceava, Mures, Bistrita-Nasaud si Harghita;
ocupa o suprafata de 23.708 ha;
pe teritoriul judetului Suceava accesul in parc se poate face prin localitatea Gura Haitii, sat component al comunei Saru Dornei, situata la marginea sudica a Depresiunii Dornelor; aici se poate practica turismul ecvestru, la ocolul silvic din localitate;
Muntii Calimani reprezinta cel mai extins masiv vulcanic din tara, cu inaltimi de peste 2.000 m;
infiintat in scopul conservarii biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural si a habitatelor naturale;
detine cel mai mare crater vulcanic stins din Romania, cu un diametru de circa 10 km;
cuprinde: Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra (384,2 ha), Rezervatia Lacul Iezer din Calimani (322 ha), Rezervatia geologica 12 Apostoli (200 ha); atractii turistice sunt si cascadele Tihu si Bauca;
daca la poale masivul e inconjurat de un brau inalt de fanete si pasuni, la limita cu padurea se gaseste o vegetatie lemnoasa de scorus, maces, paducel si alun; urmeaza apoi padurea de amestec, formata mai ales din fag, brad, molid, paltin si cateva exemplare de tisa, dupa care vin padurile in care predomina molidul; etajul subalpin cuprinde jneapanul, aninul verde, ienuparul si relictul glaciar zambrul (Pinus cembra), care in Romania poate fi gasit doar in cateva zone izolate din Carpatii Orientali si Meridionali;
fauna este reprezentata de ursi, cerbi, capriori, rasi, lupi, jderi, bursuci, pisici salbatice, mistreti etc., iar dintre pasari semnificativi sunt cocosul de mesteacan, cocosul de munte si ierunca; este prezenta vipera; de asemenea, in padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci, printre care liliacul urecheat brun si liliacul bicolor;
in ceea ce priveste elementele geologice si morfologice, caracteristice sunt formele antropomorfe si zoomorfe de pe ramura de vest, sculptate in aglomerate de catre ploaie, inghet si vant;
conform unora, Masivul Calimani a fost muntele ascuns al vechilor daci si tot aici s-ar fi derulat o serie de stravechi ritualuri pe altarele Varfului Lucaciu; cultul Soarelui si sarbatoarea solstitiala de origine dacica, modelate in timp in forme ale credintei ortodoxe, au dat nastere Nedeii din Calimani, o sarbatoare a celor 12 Apostoli, care a capatat mai apoi, in conditiile istorice, un puternic caracter patriotic;
legendele mai vorbesc de prezenta pe aceste meleaguri a haiducilor si de comorile ascunse ale faimosului Pintea; se spune ca palma acestuia este incrustata in stanca, la Apa Rece; tot in apropiere se gaseste si Izvorul lui Pintea;
traseele turistice omologate in Parcul National Calimani sunt: Sat Gura Haitii – Pietrele Rosii – Sat Dornisoara (marcaj: cruce albastra; durata: 7-8 ore, grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: minim; inchis iarna); Sat Gura Haitii – Poiana Izvoarele – Varful Pietrosul Calimani – Varful Retitis – Varful Iezerul Calimani – Pasul Paltinis (marcaj: cruce rosie; durata: 15-16 ore; grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: de campare; inchis iarna); Sat Dornisoara – Izvoarele Dornei (marcaj: punct galben; durata: 4 ore; grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: minim; inchis iarna); Sat Neagra Sarului – Varful 12 Apostoli – Poiana Izvoarele – Varful Retitis – Varful Iezerul Calimani – Sat Neagra Sarului (marcaj: punct rosu; durata: 18-21 ore; grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: de campare; inchis iarna); Vatra Dornei – Poiana Spanzului – Poiana Snopului – Apa Rece – Comuna Saru Dornei (marcaj: triunghi albastru; durata: 9-10 ore; grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: minim; tot timpul anului); Sat Poiana Negrii – Varful 12 Apostoli – Sat Gura Haitii – Varful Calimanul Cerbului – Sat Coverca (marcaj: punct albastru; durata: 8-9 ore; grad de dificultate: mediu; nivel de echipare: de campare; inchis iarna);
administratia parcului atentioneaza asupra importantei informarii turistilor cu privire la conditiile meteo si a unei echipari corespunzatoare: este obligatoriu ca echipamentul detinut sa fie adecvat turismului montan, din inventarul caruia nu trebuie sa lipseasca pelerina de ploaie, bocanci tip „waterproof”, haine groase, harta, lanterna, alte accesorii;
turistii pot opta pentru simple drumetii, vizite cu ghizi specializati, programe turistice desfasurate calare („Calare prin munti spre 12 Apostoli„, „Calare pe creasta vulcanica din Muntii Calimani”, „Calare spre Pietrele Rosii”), foto safari, birdwatching etc; in unele locuri, inclinatia versantilor este permisiva practicarii schiului extrem, insa doar acelor persoane foarte bine pregatite si care detin echipamente adecvate;
pe teritoriul parcului nu exista structuri de primire a turistilor, fiind permisa camparea doar in locatii special amenajate, unele prevazute cu vetre pentru pornirea si mentinerea focului, acestea fiind semnalizate pe harta turistica a parcului.

Peștera Liliecilor din Rarău

situata la o altitudine de 1.500 m in Masivul Rarau, muntele Haghimis, pe raza comunei Pojorata;
accesul in zona se poate face din orasul Campulung Moldovenesc: drumul urmareste Valea Izvorul Alb, ce urca pe creasta Raraului, unde se afla Cabana ,,Rarau”, la altitudinea de 1.538 m, 14 km pentru autovehicule, 3-4 ore pe jos, marcaj punct rosu; de acolo se merge spre nord cca. 1 km, pana la Cabana pastorala, se continua inca 1 km pe o poteca pana la gura pesterii;
poarta si numele de Borta Ingradita;
este cea mai mare pestera de tractiune gravitationala din tara;
formata intr-un masiv de calcare cretacice, de 400 m lungime si 150 m latime; acesta este un vechi recif, de acum 100 milioane de ani, care a fost prins intre sedimentele depuse in jur;
datorita modului de formare (craparea si ruperea blocului de piatra prin alunecarea pe substratul mai putin rigid, datorita tractiunii gravitationale laterale, ceea ce adus la aparitia unor spatii), nu are nimic comun cu pesterile obisnuite, create de curgerea apei, neexistand in interior nicio podoaba (stalactite, stalagmite sau alte feluri de depuneri calcitice);
ocupa o suprafata de 6 ha, are 340 m dezvoltare si 86 m denivelare;
in perioada de iarna, pestera adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din partea de est a Romaniei; pe parcursul unui an, se gasesc aici, in total, 12 specii de lilieci, dintre care liliacul comun mare, liliacul comun mic, liliacul cu urechi mari, liliacul mustacios, liliacul de Brandt, liliacul brun urecheat si liliacul mic cu potcoava reprezinta specii de interes comunitar;
declarata rezervatie speologica si biospeologica;
vizitarea este interzisa, atat din cauza pericolului dislocarii blocurilor si accidentarii vizitatorilor, cat si pentru a nu perturba coloniile de lilieci; de asemenea, camparea in zona nu este permisa;
la 1 km distanta se afla Rezervatia Pietrele Doamnei.

Lacurile Fălticeni

situate pe valea Somuzului Mare (afluent al Siretului), in apropiere de orasul Falticeni, primul lac fiind chiar in oras;
primul lac din amonte de Falticeni se poate accesa de pe DN 2, iar restul lacurilor de pe drumul judetean 209A, catre Pocoleni; acumularea Somuz (ultimul lac in amonte) este greu accesibil, se poate ajunge la ea de pe DN 2, catre Groapa Vladichii (pe drum comunal) si urmand valea in aval, catre lacuri;
reprezinta singura arie antropica pentru protectia pasarilor din judetul Suceava;
ocupa o suprafata de 659,8 ha;
sunt inconjurate de terenuri agricole, dar si de pasuni, fanete si livezi;
importante locuri de popas pentru pasarile migratoare, adapostind regulat peste 20.000 de pasari de apa migratoare;
intalnim aici rate, pescarusi, starci, iar pe lacurile de langa si in amonte de localitatile Pocoleni si Podeni cuibaresc specii precum eretele de stuf, buhaiul de balta, starcul pitic etc.; este unul dintre foarte putinele locuri din interiorul tarii unde in unii ani cuibareste chira mica; de asemenea, in ultimele ierni, lacurile Falticeni au gazduit un grup de lebede.

Salina Cacica

situata in localitatea Cacica, la 18 km de localitatea Gura Humorului si la 40 km de municipiul Suceava;
primele zacaminte de sare au fost descoperite in anul 1780, iar in anul 1798 s-a dat in folosinta prima salina;
este deosebita si unica in tara noastra, deoarece galeriile sale au fost sapate manual;
dupa sute de ani de la deschiderea salinei, inca se pastreaza impresionantul numar de 8.200 de galerii;
intrarea in salina se face coborand 200 de trepte din lemn;
in interior exista obiective pe care nici un turist nu trebuie sa le rateze – chiar de la intrare esti intampinat de sculptura in sare „Isus Rastignit”; apoi Capela Romano-Catolica Sfanta Varvara – construita in anul 1806, poarta hramul „Sfanta Varvara”, in fiecare an, pe data de 4 decembrie se celebreaza un Tedeum; Capela Ortodoxa – pe pereti sunt sculpate basoreliefuri, cu tematica religioasa, direct in stanca de sare, decorata cu icoana Sfantului Daniil Sihastrul; Lacul Sarat – creat artificial de catre mineri, amplasat la adancimea de 35 m; este ingradit si iluminat de refelctoare; in trecut se puteau face plimbari cu pluta; Sala de dans sau „Sala Ing. Agripa Popescu” – situata la 37 m adancime, are dimensiuni de 24 m lungime si 12 m latime; la capete are balcoane sapate in sare; aici se organizau spectacole, baluri si diverse intalniri festive; pe langa aceste obiective, pentru delectarea si agrementul turistilor, mai exista o sala in care pot fi practicate diferite sporturi, iar in imediata apropiere a salinei, este amplasat un bazin cu apa sarata;
incinta salinei are un potential curativ foarte ridicat, iar masivul de sare de la Cacica poate asigura consumul pentru intreaga Europa, timp de 400 de ani.

Piatra Țibăului

situata la poalele Obcinei Mestecanis, la confluenta raului Tibau cu Valea Bistritei, pe raza comunei Carlibaba;
accesul se poate face pe DN 18 Vatra Dornei-Sighet; la 3,5 km de localitatea Iacobeni, la varsarea raului Tibau in raul Bistrita, se observa, la dreapta, Piatra Tibaului, la care se ajunge urcand pe soseaua ce insoteste Valea Tibaului cateva sute de metri;
ocupa o suprafata de 20,3 ha;
rezervatie geologica (10 ha), relief rezidual;
stanca de calcar inalta de peste 70 m, cu perete vertical in care se poate urmari stratigrafia Eocenului prin fosile; conglomeratele de gresii sunt dispuse peste sisturi cristaline si urmate de marne rosii-galbui si cenusiu-verzui, peste care se suprapun calcare stratificate, apoi un alt strat de calcare, ce contin si ele fauna eocena: numuliti, bivalve, gasteropode si corali;
din satul Iedul incepe marcajul cruce rosie care duce la Lucina, unde se gaseste herghelia de cai hutuli; de asemenea, se pot face excursii in muntii Rodnei.

Lacul Lipoveni (Dragomirna)

situat in localitatea Lipoveni;
accesul se poate face din Suceava, pe E85, dreapta catre Lipoveni;
lac de acumulare;
ihtiofauna cuprinde: crap, caras, rosioara, babusca, biban, stiuca;
se pot face plimbari cu barca si exista posibilitati de campare.